Tehnologie

Atenție la mesaje false de livrare de Black Friday: pot imita curieri și magazine

Actualizat · Prima relatare
11 publicații · 2 surse identificate ca independente

Mesajele frauduloase pot începe cu SMS, e-mail sau notificare care anunță probleme la livrare sau taxe suplimentare. Escrocii pot imita identitatea magazinelor, firmelor de curierat sau a instituțiilor bancare pentru a obține date personale sau informații de pe card, potrivit surselor. Prezența „https” sau a simbolurilor de securitate indică criptarea, dar nu garantează legitimitatea site-ului, potrivit surselor.

  • Fraudele pornesc adesea de la mesaje care anunță un colet blocat sau o taxă suplimentară.
  • Atacatorii imită identitatea firmelor pentru a colecta date personale și informații bancare.
  • Link-urile din mesaje duc către pagini care imită site-urile firmelor de curierat, unde se cer date sensibile.
  • HTTPS și simbolurile de securitate arată doar că legătura e criptată, nu că comerciantul e legitim.
  • Dacă ați introdus datele cardului pe un site fals, contactați imediat banca prin numărul oficial sau aplicație.

Ce se raportează

Relatat, dar încă neconfirmat independent.

  • Mesajele frauduloase de Black Friday pot începe cu un SMS, e-mail sau mesaj care anunță că un colet nu poate fi livrat din cauza adresei incomplete, că pachetul a fost blocat sau că trebuie achitată o taxă suplimentară.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Una dintre cele mai întâlnite metode de fraudă începe cu un mesaj aparent obișnuit, primit prin SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie. Destinatarul este anunțat că un colet nu poate fi livrat deoarece adresa este incompletă, că pachetul a fost blocat sau că trebuie achitată o taxă suplimentară.”
  • Atacatorii pot imita identitatea unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare pentru a obține date personale, informații sensibile aflate pe card ori acces la conturi.
    1 sursă: StartupCafe, Economica.net
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „Atacatorii pot imita identitatea unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare pentru a obține date personale, informații sensibile aflate pe card ori acces la conturi”
    • Economica.net: „Atacatorii pot imita identitatea unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare pentru a obține date personale, informații sensibile aflate pe card ori acces la conturi.”
  • Prezența „https” indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim.
    1 sursă: StartupCafe, Economica.net
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „Prezența „https” indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim”
    • Economica.net: „Prezența ‘https’ indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim”
  • Mesajele conțin de regulă un link către o pagină care imită site-ul unei firme de curierat, unde se cere completarea datelor personale sau informațiilor de pe cardul bancar.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Mesajul conține, de regulă, un link care trimite către o pagină ce imită site-ul unei firme de curierat. Acolo, utilizatorului i se solicită completarea datelor personale sau introducerea informațiilor de pe cardul bancar.”
  • Poliția și specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că efectuarea unei comenzi nu înseamnă că orice notificare de livrare primită ulterior este autentică.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Poliția și specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că efectuarea unei comenzi nu înseamnă că orice notificare de livrare primită ulterior este autentică.”
  • Escrocii pot crea reclame false pe rețelele sociale care copiază numele, siglele și imaginile magazinelor cunoscute pentru a promite produse scumpe la prețuri extrem de mici.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Escrocii pot copia numele, siglele și imaginile unor magazine cunoscute pentru a crea impresia că reducerile sunt reale. Reclamele pot promite produse foarte scumpe la prețuri extrem de mici”
  • Prezența simbolului de securitate și a prefixului HTTPS nu garantează că un magazin online este legitim, ele indicând doar că legătura este criptată.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Specialiștii atrag atenția că prezența simbolului de securitate și a prefixului HTTPS nu garantează că un magazin este legitim. Acestea arată că legătura cu site-ul este criptată”
  • Persoanele care au introdus datele cardului pe un site fals trebuie să contacteze imediat banca folosind numărul oficial sau aplicația instituției pentru blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor.
    1 sursă: Realitatea.net
    Ce scriu sursele
    • Realitatea.net: „Persoanele care au accesat un site suspect și au introdus informații bancare trebuie să contacteze imediat banca, folosind numărul oficial de telefon sau aplicația instituției.”
Încă 12
  • #SigurantaOnline, proiect național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice, este derulat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor (ARB).
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „proiect național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice derulat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor (ARB)”
  • O ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă.
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „O ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă”
  • Utilizatorii ar trebui să verifice adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur înainte de a introduce date personale sau bancare.
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „utilizatorii ar trebui să verifice adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur”
  • Autoritățile recomandă să nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat și să nu comunicați parolele, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație.
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „Nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat și nu comunicați altor persoane parolele de acces, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație”
  • Mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat, accesate independent de linkul primit.
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „Mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat, accesate independent de linkul primit”
  • Dacă utilizatorii au introdus informații bancare pe un site suspect, au comunicat coduri de securitate sau observă operațiuni necunoscute, ei ar trebui să contacteze imediat banca prin canalele oficiale.
    1 sursă: StartupCafe
    Ce scriu sursele
    • StartupCafe: „ei ar trebui să contacteze imediat banca, prin canalele oficiale, pentru luarea măsurilor necesare”
  • DNSC atrage atenția că o ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „o ofertă promovată pe rețelele sociale, un mesaj despre un colet care nu poate fi livrat sau o presupusă rambursare pot fi puncte de plecare pentru o tentativă de fraudă.”
  • Inițiatorii proiectului #SigurantaOnline avertizează că faptul că o persoană a făcut recent cumpărături nu confirmă autenticitatea mesajului primit.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „Faptul că o persoană a făcut recent cumpărături nu confirmă însă autenticitatea mesajului primit, avertizează inițiatorii proiectului #SigurantaOnline.”
  • Comunicatul recomandă verificarea adresei complete a site-ului, identității comerciantului și informațiilor despre contact, livrare și retur înainte de a introduce date personale sau bancare.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „verificați adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur.”
  • DNSC recomandă să nu se aprobe operațiuni neinițiate și să nu se comunice parolele, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „Nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat și nu comunicați altor persoane parolele de acces, codul PIN sau codurile de autorizare primite prin SMS ori în aplicație.”
  • DNSC atrage atenția că mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe suplimentare trebuie verificate direct în aplicația ori pe site-ul oficial al comerciantului sau al firmei de curierat”
  • DNSC atenționează că instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a genera texte și materiale vizuale convingătoare.
    1 sursă: Economica.net
    Ce scriu sursele
    • Economica.net: „Instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a genera texte și materiale vizuale convingătoare.”

Ce nu știm încă

  • Câte persoane au fost afectate de aceste escrocherii în această perioadă?
  • Ce metode concrete folosesc atacatorii pentru a ocoli verificările platformelor sociale?
  • Ce proporție din site-urile cu HTTPS sunt site-uri false folosite la fraudă?